Controversele din jurul companiei Inditex

Multinaționala de modă Inditex Group este una dintre cele mai importante companii la nivel global în acest domeniu, fiind și societatea mamă a unor branduri celebre precum Zara, Massimo Dutti, Pull&Bear, Stradivarius sau  Bershka.

Din păcate, în pofida numelor de marcă pe care le produce și reprezintă această societate, respectul pentru consumator al acestei firme lasă de dorit.

Acest articol pune în evidență în continuare abuzurile frecvente în practicile acestor companii, referitoare la respectarea legii și a politicilor de returnare și atitutinea  angajaților în relația cu consumatorul și câteva aspecte legate de drepturile omului din perspectiva ESG, respectiv respectul angajaților din liniile de producție a acestui grup.

În Uniunea Europeană, drepturile consumatorilor de a returna un produs pentru o rambursare, în anumite condiții, este recunoscut prin directiva 2011/83/EU privind drepturile consumatorilor  care a fost modificată și actualizată prin Directiva (EU) 2019/2161, al cărei scop este de a garanta o mai buna aplicare a normelor Uniunii în materie de protecție a consumatorilor și modernizarea acestor norme. Conform acestora, comercianții care vând produse rezidenților din Uniunea Europeană au obligația să adopte o politică clară de returnare și rambursare.

Cu toate acestea în practicile companiilor deținute de către Inditex Group s-au sesizat încălcări repetate ale drepturilor clienților de returnare a produselor, condițiile pentru efectuarea unui retur fiind de  natură să îngreuneze procesul. Conform termenilor și condițiilor acestor companii, se acceptă retururi sau schimburi de produse noi, nepurtate, nespălate și nealterate, cu toate etichetele interne intacte și cu chitanța originală în termen de treizeci de zile de la data achiziției originale.

În practică, condiția prezentării chitanței originale de către compărător doar complică procedura, aceasta nefiind necesară. Dovada achiziției și a datei achiziției poate fi facută și prin alte modalități, de exemplu printr-un extras de cont sau prin evidențele de chitanțe ale magazinului. Prin urmare, aceste companii ar trebui să revizuiască această condiție, care restrictionează drepturile consumatorilor de returnare a produselor și să accepte instrumente alternative de dovadă.

Pe de altă parte, în jurul companiei spaniole există controverse legate de condițiile  de muncă ale angajaților săi. Uniunea Europeană dispune de un cadru legislativ robust pentru protejarea drepturilor muncitorilor, aplicabile tuturor statelor membre. Astfel, unele dintre cele mai importante reglementări fiind instituite prin Directiva 89/391/CEE privind securitatea și sănătatea în muncă, care stabilește obligații generale pentru angajatori și lucrători, vizând prevenirea riscurilor profesionale și protecția sănătății lucrătorilor.

O altă reglementare importantă este stabilită prin articolul 5 din Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene, care prevede că nimeni nu poate fi constrâns la muncă forțată sau obligatorie. Aceasta are menirea să prevină exploatarea lucrătorilor.

Cu toate acestea, gigantul spaniol a fost acuzat în repetate rânduri de încălcarea drepturilor muncitorilor, în special în țările cu costuri reduse de producție. Spre exemplu, în unele fabrici din Asia și America Latină, care produc pentru Inditex, angajații au raportat ore de muncă excesive, salarii scăzute și lipsa echipamentelor de protecție. Există anchete privind utilizarea muncii forțate sau a muncii copiilor în lanțurile de aprovizionare ale Inditex, mai ales în țările în dezvoltare unde drepturile muncii sunt mai slabe.

În concluzie, în pofida numeroaselor reglementări existente pentru protecția consumatorilor și a angajaților,  în practicile multinaționalei Inditex în continuare se pot sesiza numeroase nereguli și abuzuri care lezează drepturile acestora.

 

The controversies surrounding Inditex

The fashion multinational Inditex Group is one of the most important global fashion companies and the parent company of famous brands such as Zara, Massimo Dutti, Pull&Bear, Stradivarius and Bershka.

Unfortunately, despite the brand names that this company produces and represents, its respect for the consumer leaves something to be desired.

This article goes on to highlight the frequent abuses in the practices of these companies, in terms of compliance with the law and return policies and the attitude of employees in their relationship with the consumer, and some human rights issues from an ESG perspective, namely the respect of employees in the production lines of this group.

In the European Union, the rights of consumers to return a product for a refund, under certain conditions, is recognized by Directive 2011/83/EU on Consumer Rights which has been amended and updated by Directive (EU) 2019/2161, which aims to ensure better enforcement of Union consumer protection rules and modernization of these rules. Under these, traders selling products to EU residents are obliged to adopt a clear return and refund policy.

However, in the practices of companies owned by the Inditex Group, there have been repeated violations of customers’ rights to return products, with the conditions for making a return making the process more difficult. According to the terms and conditions of these companies, returns or exchanges of new, unworn, unwashed and unaltered products with all internal labels intact and with the original receipt are accepted within thirty days of the date of original purchase.

In practice, the requirement that the purchaser produce the original receipt only complicates the procedure and is not necessary. Proof of the purchase and the date of purchase can also be provided by other means, for example by a bank statement or the store’s receipt records. These companies should therefore review this condition, which restricts consumers’ rights to return products, and accept alternative means of proof.

On the other hand, there is controversy surrounding the Spanish company about the working conditions of its employees. The European Union has a robust legislative framework to protect workers’ rights, applicable to all Member States. Some of the most important regulations are laid down in Directive 89/391/EEC on health and safety at work, which establishes general obligations for employers and workers to prevent occupational risks and protect workers’ health.

Another important regulation is laid down in Article 5 of the Charter of Fundamental Rights of the European Union, which states that no one shall be required to perform forced or compulsory labor. This is intended to prevent the exploitation of workers.

However, the Spanish giant has been repeatedly accused of violating workers’ rights, especially in low-cost countries. For example, in some factories in Asia and Latin America, which produce for Inditex, employees have reported excessive working hours, low wages and a lack of protective equipment. There are investigations into the use of forced or child labor in Inditex supply chains, especially in developing countries where labor rights are weaker.

In conclusion, in spite of the numerous regulations in place to protect consumers and employees, numerous irregularities and abuses still exist in the practices of the multinational Inditex, which infringe their rights.

 

Les controverses autour d’Inditex

La multinationale de la mode Inditex Group est l’une des principales entreprises de mode au monde et la société mère de marques célèbres telles que Zara, Massimo Dutti, Pull&Bear, Stradivarius et Bershka.

Malheureusement, malgré les marques que cette entreprise produit et représente, son respect du consommateur laisse à désirer.

Cet article met en lumière les abus fréquents dans les pratiques de ces entreprises, en ce qui concerne le respect de la loi et les politiques de retour et l’attitude des employés dans leur relation avec le consommateur, ainsi que certaines questions relatives aux droits de l’homme dans une perspective ESG, à savoir le respect des employés sur les chaînes de production de ce groupe.

Dans l’Union européenne, le droit des consommateurs de retourner un produit pour obtenir un remboursement, sous certaines conditions, est reconnu par la directive 2011/83/UE relative aux droits des consommateurs, qui a été modifiée et mise à jour par la directive (UE) 2019/2161, qui vise à assurer une meilleure application des règles de protection des consommateurs de l’Union et la modernisation de ces règles. En vertu de celles-ci, les professionnels qui vendent des produits à des résidents de l’UE sont tenus d’adopter une politique claire en matière de retour et de remboursement.

Toutefois, les pratiques des entreprises appartenant au groupe Inditex ont été marquées par des violations répétées des droits des clients à retourner les produits, les conditions de retour rendant le processus plus difficile. Selon les conditions générales de ces entreprises, les retours ou échanges de produits neufs, non portés, non lavés et non altérés, avec toutes les étiquettes internes intactes et le reçu original, sont acceptés dans les trente jours suivant la date de l’achat initial.

Dans la pratique, l’obligation pour l’acheteur de présenter le ticket de caisse original ne fait que compliquer la procédure et n’est pas nécessaire. La preuve de l’achat et de la date d’achat peut également être apportée par d’autres moyens, par exemple par un relevé bancaire ou par les registres des tickets de caisse du magasin. Ces entreprises devraient donc revoir cette condition, qui restreint les droits des consommateurs à retourner les produits, et accepter d’autres moyens de preuve.

D’autre part, l’entreprise espagnole fait l’objet d’une controverse sur les conditions de travail de ses employés. L’Union européenne dispose d’un cadre législatif solide pour protéger les droits des travailleurs, applicable à tous les États membres. Certaines des réglementations les plus importantes sont énoncées dans la directive 89/391/CEE sur la santé et la sécurité au travail, qui définit les obligations générales des employeurs et des travailleurs en matière de prévention des risques professionnels et de protection de la santé des travailleurs.

Une autre réglementation importante est énoncée à l’article 5 de la Charte des droits fondamentaux de l’Union européenne, qui stipule que nul ne peut être astreint à accomplir un travail forcé ou obligatoire. Cette disposition vise à prévenir l’exploitation des travailleurs.

Cependant, le géant espagnol a été accusé à plusieurs reprises de violer les droits des travailleurs, en particulier dans les pays à faibles coûts. Par exemple, dans certaines usines d’Asie et d’Amérique latine qui produisent pour Inditex, les employés ont fait état d’horaires de travail excessifs, de bas salaires et d’un manque d’équipements de protection. Des enquêtes ont été menées sur le recours au travail forcé ou au travail des enfants dans les chaînes d’approvisionnement d’Inditex, en particulier dans les pays en développement où les droits du travail sont plus faibles.

En conclusion, malgré les nombreuses réglementations mises en place pour protéger les consommateurs et les employés, de nombreuses irrégularités et abus mettant en péril leurs droits peuvent encore être détectés dans les pratiques de la multinationale Inditex.