Noutăți legislative în mediul de afaceri pentru anul 2020

 

Deși impredictibilitatea mediului de afaceri din România este de notorietate, creând dificultăți financiare atât investitorilor străini cât și antreprenorilor autohtoni, există în prezent câțiva factori de luat în considerare pentru planificarea afacerii dumneavoastră în anul 2020 din perspectiva modificărilor legislative pregătite de Guvern.

1. Majorarea salariului minim

Majorarea salariului minim rămâne o certitudine, chiar și în condițiile instalării noului Guvern la Palatul Victoria, premierul Ludovic Orban declarând că va avea loc o creștere a salariului minim începând din anul viitor. Recent, premierul a declarat că Guvernul va stabili formula de calcul a salariului minim, care ar putea crește cu 7,2 % rezultând o majorare a salariului minim brut de 150 de lei. Cu toate acestea, aplicând procentul de 7,2 % la salariul minim net luat de angajat ar rezulta o creștere de 90 de lei.

În proiectul de hotărâre privind salariul minim realizat de Guvernul anterior a fost prevăzută o creștere cu 182 de lei a salariului minim brut pe țară, acesta urmând să ajungă la suma de 2.262 de lei. De asemenea, atragem atenția cu privire la faptul că salariul minim diferențiat pentru studii superioare va fi de 2.620 de lei, potrivit aceluiași proiect de hotărâre.

2. Majorarea capitalului social

Recent, Senatul a adoptat un proiect de lege privind obligativitatea majorării capitalului social în situația în carea activul net este mai mic de jumătate din capitalul social, acest proiect urmând a fi dezbătut în Camera Deputaților. În cazul intrării în vigoare a acestei legi, autoritățile fiscale vor întocmi liste cu societățile care nu îndeplinesc condiția referitoare la activul net, având posibilitatea de cere în instanță dizolvarea societăților care vor figura doi ani la rând pe această listă.

Este important de menționat că această obligație este deja prevăzută de Legea 31/1990, însă prin adoptarea noului proiect de lege condițiile vor fi mult însăsprite. De asemenea se observă o preocupare a autorităților de a acționa în această direcție, în condițiile în care la nivelul anului 2017 aproximativ 37 % din societățile active au înregistrat un activ net mai mic decât jumătate din capitalul social, potrivit unei analize a EY Romania.

3. Clasificarea firmelor și PFA-urilor în funcție de riscul fiscal

Anul 2020 ar putea aduce mai puține controale din partea inspectorilor antifraudă la contribuabilii care prezintă un risc fiscal scăzut. Această nouă abordare pe care o propune ANAF este subliniată chiar de declarațiile noului președinte, Mirela Călugăreanu : Implementarea analizei de risc reprezintă cheia reformării întregii administrației fiscale din România. În funcție de clasa de risc în care se încadrează contribuabilului, metodele noastre de intervenție vor fi diferențiate. Pentru cei din categoria risc fiscal mic și mediu vom transmite notificări și vom media problemele pe care le întâlnim, împreună cu contribuabilii.

Procedura de încadrare în categoria de risc fiscal va fi stabilită prin ordinul președintelui ANAF, cel mai probabil la finalul acestui an.

4. Modificarea legislației muncii

O serie de modificări la Codul muncii au fost adoptate tacit de Senat, urmând a primi votul decisiv în Camera Deputaților.  Potrivit proiectului de lege conflictele individuale de muncă dintre angajatori și angajați vor putea fi soluționate prin conciliere, aceasta prezentând costuri mai scăzute pentru companii. Conciliator va putea fi un avocat, expert în legislația muncii sau un mediator.