English: Zamfirescu v. Romania case At the end of May 2021, the European Court of Human Rights (ECHR) ruled that Article 8 of the European Convention on Human Rights – on the right to respect for private and family life – was violated by the Romanian state, in Zamfirescu v. Romania case. In its judgement, the Court states the same principles as in Bărbulescu v. Romania judgement, namely that the employer’s instructions cannot affect the exercise of the right to social privacy at the workplace, and the employee can rightly invoke the protection of his “private life” at work. In the present case, the applicant was the head public prosecutor of the Public Prosecutor’s Office at the Sânnicolau Mare District Court. In the building of the public prosecutor’s office, he had an office consisting of two rooms, one of which was used as an office, the other one as a „domicille”. In the latter, he was spending a significant part of his private life, a fact known and tolerated by his superiors. As there were indications that the applicant was preparing and committing acts of corruption, surveillance measures were taken by the criminal investigation authorities, which included surveillance of the applicant’s office in both of his rooms (including his “domicille”). The recordings lasted for a long period of time – about 4 months, capturing some very intimate aspects of his private life and continuing even though the first recordings showed that there were no proofs of him committing the corruption acts he was initially accused of. The Court pointed out that the applicant was under constant surveillance, with both sound and images being recorded over a considerable period of time. It considered that, by their nature and duration, the measures to which the applicant was subjected were intrusive, exposing very intimate aspects of his private life. For those reasons, the measures taken are disproportionate to the offence of which the applicant was suspected. The Court thus found a violation of Article 8 of the Convention, holding that the protection of “privacy” in the workplace must be guaranteed and that the employer could not unreasonably affect the exercise of that right. Français: Affaire Zamfirescu c. Roumanie Fin mai 2021, la Cour européenne des droits de l’homme (CEDH) a constaté une violation de l’article 8 de la Convention européenne des droits de l’homme – sur le droit au respect de la vie privée et familiale – dans l’affaire Zamfirescu contre Roumanie. Dans cet arrêt, la Cour énonce les mêmes principes que dans l’arrêt Bărbulescu c/ Roumanie, à savoir que les instructions de l’employeur ne peuvent empêcher l’exercice du droit à la vie privée sociale sur le lieu de travail, et que le salarié peut à juste titre invoquer la protection de sa ” vie privée ” au travail. En l’espèce, le requérant était le premier procureur du ministère public auprès du tribunal du comté Sânnicolau Mare. Dans le bâtiment du bureau du procureur, il disposait d’un bureau composé de deux pièces, dont l’une était utilisée comme bureau, l’autre comme “maison”. Il passait une grande partie de sa vie privée dans ce dernier, ce qui était connu et toléré par ses supérieurs. Comme il y avait des indications que le requérant préparait et commettait des actes de corruption, des mesures de surveillance ont été prises par les autorités d’enquête criminelle, qui comprenaient la surveillance du bureau du requérant, avec ses deux chambres (y compris son “domicile”). Les enregistrements ont duré longtemps – environ 4 mois -, capturant certains aspects très intimes de sa vie privée et se poursuivant même si les premiers enregistrements ont montré qu’il était innocent de la corruption dont il était initialement accusé. La Cour a souligné que le requérant était sous surveillance constante, les sons et les images étant enregistrés pendant une période considérable. Elle a considéré que, par leur nature et leur durée, les mesures auxquelles le requérant a été soumis étaient intrusives, exposant des aspects très intimes de sa vie privée. Pour ces raisons, les mesures prises sont disproportionnées par rapport à l’infraction dont le requérant était soupçonné. La Cour a donc conclu à une violation de l’article 8 de la Convention, estimant que la protection de la “vie privée” sur le lieu de travail doit être garantie et que l’employeur ne peut pas empêcher de manière déraisonnable l’exercice de ce droit. Română: Cauza Zamfirescu c. România La finalul lunii mai 2021, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a constatat încălcarea art. 8 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului – privind dreptul la respectarea vietii private si de familie – în Cauza Zamfirescu împotriva României. În cuprinsul hotărârii, Curtea statuează aceleași principii ca în Hotărârea din cauza Bărbulescu împotriva României, și anume că instrucţiunile angajatorului nu pot împiedica exercitarea dreptului la viaţă privată socială la locul de muncă, angajatul putând invoca în mod corect protecţia “vieţii sale private” la locul de muncă. În speță, reclamantul avea funcţia de prim-procuror al Parchetului de pe lângă Judecătoria Sânnicolau Mare. În clădirea parchetului, acesta dispunea de un birou alcătuit din două camere, una dintre ele fiind folosită drept birou, cealaltă drept „domiciliu”. În cea din urmă îşi petrecea o parte importantă a vieţii private, fapt cunoscut şi tolerat de superiorii săi. Întrucât existau indicii cu privire la pregătirea şi la săvârşirea unor fapte de corupţie de către reclamant, au fost luate măsuri de supraveghere de către organele de cercetare penală, măsuri care vizau supravegherea biroul reclamantului, cu ambele camere ale sale (inclusiv cea care îi deservea drept „domiciliu”). Înregistrările au durat o lungă perioadă de timp – aproximativ 4 luni, fiind surprinse unele aspecte foarte intime ale vieţii sale private și continuând chiar dacă primele înregistrări demonstrau că era nevinovat de faptele de corupţie de care era acuzat iniţial. Curtea a evidențiat faptul că reclamantul a fost supravegheat constant, urmărindu-se deopotrivă înregistrarea sunetelor, ca şi a imaginilor pe o perioadă considerabilă. Consideră că, prin natura şi durata lor, măsurile la care a fost supus reclamantul au fost intruzive, fiind expuse aspecte foarte intime ale vieţii sale private. Pentru aceste motive, măsurile luate se dovedesc a fi disproporţionate față de fapta pentru care era suspectat reclamantul. Astfel, Curtea a constatat încălcarea art. 8 al Convenției, considerând că în mod corect trebuie asigurată protecţia “vieţii private” la locul său de muncă, angajatorul neputând împiedica în mod abuziv exercitarea acesteia. BCHLAW Team